Expert în educație, despre măsura care a împărțit societatea în mai multe tabere: Sistemul refuză să își asume că acest 4 este un eșec de sistem, nu vina elevului

Președintele Federației Coaliția pentru Educație, expertul în educație Daniela Vișoianu a precizat, pentru Mediafax, în contextul adoptării Ordinului care prevede ca învățământul profesional să devină obligatoriu pentru elevii care obțin sub media 5 la Evaluarea Națională, că faptul că există copii în România care nu pot lua nota 4 la matematică știind aria dreptunghiului – cazul subiectelor din 2019- „este un eșec de sistem”.

„Sigur că un copil care intră la liceu cu 4 la matematică nu poate recupera pentru examenul de Bacalaureat. În fapt, sistemul refuză să își asume că acest 4 este un eșec de sistem, și nu vina elevului care a venit la școală opt ani de zile”, spune expertul în educație.

Președintele Federației Coaliția pentru Educație a precizat și faptul că modul de evaluare de la finalul clasei a VIII-a este depășit din toate punctele de vedere. „Este anormal ca un examen cu o miză atât de importantă să măsoare doar cunoștințele de matematică și română și să decidă aproape „pe viață” viitorul profesional al unui copil de 14-15 ani”, declară Daniela Vișoianu.

„Este ultima serie de clasa a VIII-a care învață potrivit curriculum-ului modificat în perioada 1999-2000. Nu avea niciun sens să produci o astfel de schimbare doar pentru o serie de copii. Decât populism: o întoarcere mascată a treptei I de liceu care place publicului și părinților care își imaginează că nu vor fi afectați de o astfel de tragedie. Părinți care nu concep că fiul lui ar putea fi fericit urmând o rută profesională bine organizată, mult mai practică decât teoria dintr-un liceu puțin modernizat ca discipline, predare și profesori, un liceu care pur și simplu nu i se potrivește, dar îi asigură conformare socială”, completează aceasta.

Pe de altă parte, președintele Consiliului Național al Elevilor, Antonia Pup, a declarat, pentru MEDIAFAX, că măsura recent adoptată de către Ministerul Educației, care prevede ca învățământul profesional să devină obligatoriu pentru elevii care obțin mai puțin de 5 la Evaluarea Națională, este una luată fără „niciun pic de fundamentare, fără consultare, fără dezbatere cu toți actorii implicați”.

„O să aducă foarte multe prejudicii atât pentru elevii din învățământul gimnazial, cât și pentru cei din învățământul profesional, pentru că, practic, această rută profesională este văzută drept „o groapă de gunoi”, ca să o spun cât mai direct”, spune Antonia Pup.

Aceasta este de părere și că examenul de Evaluare Națională nu ar trebui să fie văzut drept un examen vocațional. „Aici mă întorc la consilierea în carieră care e absentă în ciclul primar, respectiv în ciclul de învățământ gimnazial. E o măsură luată după ureche și mi se pare că e un trend deja la nivelul Ministerului Educației Naționale cu privire la aceste măsuri și modificări legislative”, menționează președintele Consiliului Național al Elevilor.

În ceea ce privește impactul negativ generat ca urmare a adoptării și implementării acestei măsuri, Antonia Pup a precizat faptul că efectele negative vor fi multiple. „Prejudiciază parcursul educațional al elevilor și nu pune în valoare competențele pe care elevii le au. Această treaptă, până la urma urmei, o să ne facă pe noi ca societate să nu putem nici să devoltăm învățământul profesional, dar nici să avem elevi foarte pregătiți care să se ducă toți către un ciclu de învățământ superior”, spune președintele Consiliului Național al Elevilor.

Potrivit aceleiași surse, această măsură și efectele ei au fost gândite pe termen scurt, însă pe termen lung acestea se vor resimți în mod negativ. „Elevii vor fi mult mai stresați și, bineînțeles, percepția la nivelul atât al părinților, cât și al elevilor, cu privire la ruta profesională va fi din ce în ce mai negativă, privită cu un dispreț. Și până la urmă va accentua nivelul de segregare la nivelul ciclurilor de învățământ”, spune Antonia Pup.

Președintele Consiliului Național al Elevilor a precizat faptul că o alternativă utilă în această speță ar putea fi implementarea unor programe eficiente de orientare în carieră și programe remediale.

„Bineînțeles pentru elevii care nu pot ține pasul, pentru că există această îndoctrinare. Când ești în ultimul an dintr-un anumit ciclu, părinții „pompează” în tine meditații peste meditații, dar de fapt noi nu pornim toți de la același nivel, tocmai pentru că nici profesorii nu sunt toți formați în aceeași direcție și foarte mulți dintre ei nu sunt formați deloc. Formarea inițială, dar și formarea continuuă sunt realizate într-un mod foarte lapidar”, a declarat Antonia Pup.

Ea a conchis invocând argumentul expertului în educație, Daniela Vișoianu, care spunea că ne concentrăm foarte mult pe ceea ce se întâmplă după școală, dar nu și pe ceea ce se întâmplă în școală. „Acum, cred că dezideratul pe care Ministerul trebuie să și-l asume ar fi în primul rând garantarea accesului la educțaie, dar și creșterea calității educației, la toate nivelurile. E importantă și crearea unei strategii coerente și în ceea ce privește arhitectura curiculară, formarea profesorilor, de la educația timpurie și până la educația în mediul academic”, concluzionează președintele Consiliului Național al Elevilor.

Președintele Federației Naționale a Asociațiilor de Părinți, (FNAP-I.P) Iulian Cristache a spus, pentru MEDIAFAX, că federația sa a fost de acord cu acestă măsură, însă că a propus un amendament care ar fi putut tempera diferențele de opinie în ceea ce privește această schimbare.

„Ne-am fi dorit ca această măsură să intre în vigoare pentru actuala generație de clasa a V-a, pentru elevii care intră în clasa a V-a din toamna acestui an, astfel încât să fie timp, să avem și consilieri de orientare școlară, de orientare în carieră, părinții să știe de la început că proprii copii trebuie să fie mobilizați, să fie responabilizați, profesorii trebuie să se pregătească pentru acest lucru. Deci era perfect din punctul meu de vedere”, spune Cristache.

Iulian Cristache a precizat însă că a înțeles și punctul de vedere al Ministerului Educației Naționale în această speță, care este unul justificat. „Ei spuneau că nu mai putem aștepta ca în fiecare an 25.000- 30.000 de elevi să se piardă. Adică sunt acei elevi care intră la liceu cu mult sub 5 și nu reușesc să obțină nici măcar diploma de BAC. Atunci decât să ai un elev pierdut, care să nu obțină nici măcar diploma de BAC sau vreo calificare, mai bine merge câtre un învățământ profesional, către școlile de meserii, astfel încât să termine cu o meserie”, menționează președintele FNAP-I.P.

Acesta este de părere că efectele pe care implementarea acestei măsuri le va genera vor fi unele benefice. „Văd că au apărut reacții în sensul discriminării, nu consider că e vorba de așa ceva, pentru că din moment ce nu reușesc să obțină media, atenție, deci nu vorbim de un simplu examen de Evaluare Națională, să spui că un elev a prins nota 5 la Evaluare că poate a avut o zi mai proastă sau nu s-a simțit bine, ori a fost bolnav”, spune Cristache.

„Vorbim de o pondere, 20% ponderea de la V-VIII și cu 80% la Evaluarea Națională, deci teoretic, cel puțin pe structura ultimilor ani, unde subiectele au fost pe o scală de la 1 la 10 foarte ușoare, aș încadra-o undeva la maximum 5, acel elev care nu știe nici măcar tabla înmulțirii sau nu știe aria unei figuri geometrice, nu cred că trebuie să meargă către un liceu teoretic. Și nu o consider o pedeapsă, din contră, o consider un avantaj, o responsabilizare, astfel încât să-și găsească o meserie care să-l ajute în viitor”, completează președintele FNAP-I.P.

Elevii care obțin sub media peste 5 la Evaluarea Națioală nu vor mai putea intra în repartizarea la licee, potrivit Ordinului publicat, joi, în Monitorul Oficial, și semnat de ministrul interimar al Educației, Daniel Breaz. Elevii vor putea urma profesionala.

„La procesul de admitere în învățământul liceal de stat pentru anul școlar 2020-2021 participă numai elevii care au susținut evaluarea națională și a căror medie de admitere, calculată conform punctului I al anexei 2 din prezentul ordin, este minimum 5″, se arată în paragraful din Monitorul Oficial.

Concret, elevii care obțin medii sub 5 la Evaluarea Națională nu vor putea fi repartizați la liceu, opțiunea fiind învățământul profesional.